La sesizarea Revistei 22 și a Institutului ”Elie Wiesel”, mass-media romanească s-a inflamat de la un colind asa-zis antisemit prezentat într-o emisiune la TVR3, poate fi văzut mai jos:
In primul rand în textul colindului nu este "jidovan afurisit", cum fals (sau superficial) a spus Revista 22 și cum încearcă să inducă ”Elie Wiesel” preluați apoi prompt de Realitatea, ci "jidov neam afurisit".
Sunt colinde cam din toate zonele, mai ales din Transilvania, care fac referire la momentul judecății lui Hristos de către Pilat in fata mulțimii din Ierusalim : "Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noștri!" (Matei 27,25). Este blestemul necunoașterii lui Hristos, Mesia cel așteptat de atâtea veacuri de neamul israelitean, proorocit de profeții sai si răstignit la Ierusalim. Arhaic vorbind afurisenia însemna ruperea de comunitate, anatema. Ea era data celui care păcătuia și ridicata de la cel care se îndrepta. Nu este un cuvânt care jignește ci un cuvânt ce exprimă ruperea ”jidovilor” adică a poporului evreu de comuniunea în Hristos. Plus, în spațiul arhaic românesc a spune ”jidovi” era ca și cum ai spune ”nemți” pentru a desemna poporul german sau ”leși” pentru a desemna polonezii, fără conotația peiorativă dobândită mai târziu.
In al doilea rand referirea focului ca loc de pedeapsă este legată de "iezerul de foc și de pucioasă". Practic ultimele versuri descriu viziunea populară a iadului, o întâlnim în iconografia din toate bisericile ortodoxe. Totodată să nu uităm, în istoria bisericii creștine exista sfinți și personalități semite, începând cu Sfinții Apostoli, apoi Hristos însuși a dat exemplu, prin pilda samariteanului și ne-a arătat prin porunca iubirii aproapelui care este calea de mântuire. Aceste lucruri sunt binecunoscute în spațiul arhaic românesc și sunt reflectate în colindele ce vestesc Nașterea Domnului nostru, Iisus Hristos. Prin urmare înțelesul colindului este cu totul altul, iar mass-media românească s-a raportat superficial la cuvinte ce aveau alt înțeles atunci când în satul arhaic transilvan copiii vesteau Nașterea Mântuitorului.
 |
| Detaliu frescă, Judecata de apoi, Mănăstirea Voroneț |
