La sesizarea Revistei 22 și a Institutului ”Elie Wiesel”, mass-media romanească s-a inflamat de la un colind asa-zis antisemit prezentat într-o emisiune la TVR3, poate fi văzut mai jos:
In primul rand în textul colindului nu este "jidovan afurisit", cum fals (sau superficial) a spus Revista 22 și cum încearcă să inducă ”Elie Wiesel” preluați apoi prompt de Realitatea, ci "jidov neam afurisit".
Sunt colinde cam din toate zonele, mai ales din Transilvania, care fac referire la momentul judecății lui Hristos de către Pilat in fata mulțimii din Ierusalim : "Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noștri!" (Matei 27,25). Este blestemul necunoașterii lui Hristos, Mesia cel așteptat de atâtea veacuri de neamul israelitean, proorocit de profeții sai si răstignit la Ierusalim. Arhaic vorbind afurisenia însemna ruperea de comunitate, anatema. Ea era data celui care păcătuia și ridicata de la cel care se îndrepta. Nu este un cuvânt care jignește ci un cuvânt ce exprimă ruperea ”jidovilor” adică a poporului evreu de comuniunea în Hristos. Plus, în spațiul arhaic românesc a spune ”jidovi” era ca și cum ai spune ”nemți” pentru a desemna poporul german sau ”leși” pentru a desemna polonezii, fără conotația peiorativă dobândită mai târziu.
In al doilea rand referirea focului ca loc de pedeapsă este legată de "iezerul de foc și de pucioasă". Practic ultimele versuri descriu viziunea populară a iadului, o întâlnim în iconografia din toate bisericile ortodoxe. Totodată să nu uităm, în istoria bisericii creștine exista sfinți și personalități semite, începând cu Sfinții Apostoli, apoi Hristos însuși a dat exemplu, prin pilda samariteanului și ne-a arătat prin porunca iubirii aproapelui care este calea de mântuire. Aceste lucruri sunt binecunoscute în spațiul arhaic românesc și sunt reflectate în colindele ce vestesc Nașterea Domnului nostru, Iisus Hristos. Prin urmare înțelesul colindului este cu totul altul, iar mass-media românească s-a raportat superficial la cuvinte ce aveau alt înțeles atunci când în satul arhaic transilvan copiii vesteau Nașterea Mântuitorului.
 |
| Detaliu frescă, Judecata de apoi, Mănăstirea Voroneț |
Scrisoare deschisă către CNA și CNCD
RăspundețiȘtergereDomnule Președinte Asztalos Csaba Ferenc
Doamnă Președinte Laura Corina Georgescu
Domnilor Consilieri ai C.N.C.D. și C.N.A.
Am luat notă de reclamația făcută de Institutul Elie Wiesel în legătură cu colindul prezentat de postul de televiziune TVR3.
Dorim să atragem atenția în primul rând că în textul colindului nu există expresia ”jidovan afurisit”, informație lansată de Revista 22 și preluată de massmedia. Expresia corectă din textul și interpretarea colindului este "jidov neam afurisit" și se referă la Judecata lui Hristos de către farisei și saduchei.
Sunt colinde din toate zonele, mai ales din Transilvania, care fac referire la momentul judecării lui Hristos de către Pilat în fața mulțimii din Ierusalim : "Iar tot poporul a răspuns şi a zis: Sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri!" (Matei 27,25). Este blestemul necunoașterii lui Hristos, Mesia cel așteptat de atâtea veacuri de neamul israelitean și proorocit de profeții săi. Arhaic vorbind afurisenia înseamnă ruperea de comunitate, anatema.
În al doilea rând referirea focului ca loc de pedeapsă este legată de "iezerul de foc şi de pucioasă". Practic ultimele versuri se refera la o viziune populară a iadului. Cum spune și textul colindului, este un spațiu spiritual situat ”nici în cer, nici pe pământ”. În cultura tradițională a satului românesc cremațiunea nu este prezentă decât în contextul iadului.
Domnul Conf. Aurel Bodiu, specialist în etnologie, datează colindul pentru sec. XVII-XVIII .”Este vorba despre o specie de colinde care a circulat în satul arhaic românesc și care face referire la judecarea lui Hristos de către căpeteniile religioase evreiești. Numele de ”jidov” vine pe filieră maghiară și era folosit fără sens peiorativ pentru evrei. Numai
cineva care nu cunoaște folclorul românesc poate considera acest colind antisemit. Țăranul român nu era antisemit.”
La început de secol XX, înainte de evenimentele nefericite din al doilea război mondial, muzicianul maghiar Bela Bartok a realizat o culegere de folclor publicată în 12 volume în care un loc important îl dețin colindele românești. Există o categorie de colinde care se referă la Judecata de Apoi și iertarea sau pedeapsa pe care o primesc diferite personaje istorice, acest colind făcând parte din această categorie.
Ținând cont de aceste argumente considerăm că este o eroare să aplicăm considerații de discriminare unui patrimoniu care țintește cu precădere domeniul spiritual. Cu atât mai mult cu cât valoarea acestui tezaur național tocmai a fost recunoscută pe plan mondial de către UNESCO.
Avem încredere că veți lua cea mai bună decizie în legătura cu acest caz și veți revoca decizia de amendare a postului de televiziune TVR3.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Semnează :
Asociația Basarabii
Asociația pentru Revigorarea Tradiției
Asociația Rost
Cercul Studențesc ”Floarea de Foc”